Capitolul I – Consideraţii generale despre fondurile europene

             Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI) din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei are rolul de a gestiona proiectele finanţate în cadrul Axei prioritare III – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public, din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE). În era informaţională. infrastructura de comunicaţii electronice reprezintă un element critic al competitivităţii regionale. România prezintă decalaje în ceea ce priveşte infrastructura de broadband (comunicaţii electronice în bandă largă), în special din punct de vedere al distribuţiei la nivel teritorial. Experienţa a demonstrat că realizarea reţelelor de broadband tinde să se concentreze în mările oraşe, în timp ce oraşele mici şi zonele rurale sunt neglijate.

            În România competitivitatea economică va fi determinată  şi de dezvoltarea serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice. Acest lucru înseamnă sprijin pentru implementareadiferitelor aplicaţii care vor fi folosite de diverşi utilizatori, în special de cei din mediul de afaceri. Accesul la serviciile administrative prin mijloace electronice înseamnă a crea beneficii atât pentru utilizatori - cetăţeni şi mediul de afaceri, cât şi pentru administraţia publică. Beneficiile utilizatorilor (cetăţeni şi mediu de afaceri) pot fi exprimate succint în economia de timp şi resurse. Furnizarea de servicii publice utilizând tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este o oportunitate pentru autorităţile publice de a implementa soluţii moderne la nivel organizaţional. Noi abilităţi – tehnice, intelectuale şi sociale – devin esenţiale pentru a trăi, a munci şi a participa activ într-o societate bazată pe cunoaştere. Cetăţeanul noii societăţi trebuie să posede un bagaj de abilităţi de bază (cunoaşterea unor limbi străine, spirit antreprenorial, etc) pe care să le dobândească printr-un proces de perfecţionare continuă, pe tot parcursul vieţii astfel încât să dovedească flexibilitate pe piaţa muncii.

             Dezvoltarea serviciilor electronice de sănătate îmbunătăţeşte accesul la servicii medicale şi impulsionează creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor oferite. E-sănătatea descrie aplicarea TIC într-o arie largă de procese ce afectează sectorul sănătăţii publice şi include nu doar aplicaţii bazate pe web, ci şi instrumente, produse, sisteme şi servicii ce se adesează pe de o parte autorităţilor sanitare şi personalului specializat şi, pe de altă parte, pacienţilor şi cetăţenilor.

                Într-o economie modernă, Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) are un puternic impact asupra competitivităţii întreprinderilor. Studiile în domeniu demonstrează că o adoptare eficientă  a TIC contribuie la aproximativ jumătate din creşterea productivităţii întreprinderilor din UE. Utilizarea TIC stimulează dezvoltarea sectorului productiv de bunuri şi servicii prin creşterea accesului la noi pieţe, promovarea şi comercializarea produselor şi serviciilor prin mijloace electronice, scăderea costurilor (producţie, administrative şi de desfacere). În acelaşi timp, noile tehnologii vor sprijini managementul întreprinderilor în luarea deciziilor.

          Afacerea electronică este mai mult decât e-commerce. Companiile folosesc din ce în ce mai mult informaţia şi tehnologiile de comunicare pentru a-şi articula procesele de afaceri: pe plan intern.cu furnizori, clienţi şi pentru cooperare cu partenerii de afaceri.

   În ultimii ani Primăria Municipiului Albă Iulia a derulat mai multe investiţii punctuale în sisteme informatice pentru gestiunea activităţilor specifice ale instituţiei finalizând cu succes o serie de proiecte care constituie azi fundaţia sistemului său informatic. După o perioadă de consolidare a utilizării acestor module specializate de aplicaţii şi sesizând potenţialul pe care sistemele informatice specializate îl pot avea atât în direcţia optimizării activităţii interne (back-office) cât şi pentru eficientizarea relaţiei cu clienţii administraţiei locale, Primăria Alba-Iulia a decis elaborarea unei strategii de informatizare pe termen mediu şi în acest sens a contractat în 2007 serviciile specializate ale unei firme de consultanţă. Strategia de informatizare şi Studiul de Fezabilitate care au rezultat au fost aprobate la sfârşitul anului 2007 de către Consiliul Local al Municipiului Albă Iulia şi presupun realizarea următoarelor proiecte (proiectele au fost gândite pentru a fi independente din punct de vedere ethnic şi pentru a putea fi finanţate în mod independent): realizarea unei reţele de fibră optică pentru interconectarea diferitelor sediiale Primăriei şi ale unor servicii publice locale din subordinea Consiliului Local Albă Iulia; implementarea aplicaţiei specializate pntru management financiar-contabil SICO; implementarea aplicaţiei specializate pentru managementul resurselor umane şi al salarizării SICO-PS; implementarea aplicaţiei specializate pentru managementul taxelor şi al impozitelor locale SIMTAX; implementarea aplicaţiei specializate pentru managementul contractelor pentru valorificarea domeniului public SIMTAX-C; registratura electronică INFOCET.

      Astfel în 2009 s-a obţinut finanţarea unei părţi a acestor proiecte prin intermediul POS CCE, Axa 3, Operaţiunea 3.1.1. În cursul anului 2010 a fost depus un proiect numit ,, Sistem informatic pentru implementarea modelului de management al relaţiei cu cetăţenii (CRM) în administraţia publică locală prin servicii electronice moderne”. Prin implementarea acestui proiect, Primăria Albă Iulia îşi propune extinderea procesului de informatizare a instituţiei, început în anul 2009 prin aprobarea finanţării pentru proiectul ,,Servicii eficiente de E-administratie şi managementul teritoriului pentru Primăria Alba-Iulia. Prin proiectul propus acum se urmăreşte atât maximizarea valorii adăugate a primului proiect, prin extinderea funcţionalităţilor sistemelor existente şi a numărului de departamente utilizatoare ale acestor soluţii, cât şi implementarea unor noi platforme tehnologice care să completeze arhitectura sistemului informatic existent, să ofere mijloace de colaborare internă şi de interacţiune multimodala intre cetăţeni şi Primărie, impementand o arhitectură de sistem care să sprijine Citizen Relationship Management (CRM) – Managementul relaţiei cu cetăţenii, pe care Primăria Albă Iulia îşi propun să o implementeze şi prin care îşi propune să pună cetăţeanul în mijlocul acţiunilor sale.

                 Proiectul de investiţii finanţat prin POS CCE 2007-2013, reprezintă  un element important în implementarea documentelor programatice ale Municipiului Albă Iulia, care poate generă un confort real social ce poate favoriza creşteri economice reale. Programul anual de investiţii este previzionat în general pentru reparaţii şi întreţineri curente ale obiectivelor aflate în patrimonial local, iar dezvoltarea de noi obiective presupun eun efort financiar suplimentar asigurat în general din credite, obligaţiuni sau surse atrase prin programe guvernamentale şi internaţionale. Analizând gradul de îndatorare al bugetului local al Municipiului Albă Iulia în urma contractării de împrumuturi se constată o variaţie între 10,32% şi 30,08% pe o perioadă de 25 de ani. În aceste condiţii, durata maximă de implementare a proiectului ar fi de 48 de luni, dacă proiectul s-ar finanţa integral din împrumuturi bancare. Infuzia financiară datorată cofinanţării POS CCE conduce la înjumătăţirea perioadei de implementare a proiectului de investiţii, benefic pentru dezvoltarea echilibrată şi armonioasa a municipiului.

      Contribuţia comunitară din Fondurile Structurale este determinată în funcţie de costul eligibil total ori cheltuiala publică totală ori alte cheltuieli echivalente (naţionale, regionale, locale) după cum s-a prevăzut în cadrul legal al fiecărui program. Finanţarea din Fondurile Structurale are la bază acoperirea cheltuielilor eligibile şi efectiv plătite, care sunt justificate prin facturile care atestă efectuarea lor. Asistenţa acordată din Fondul de Coeziune acoperă proiecte independente, grupuri de proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi mediu. Comisia Europeană are responsabilitatea selecţiei finale a proiectelor şi determinarea contribuţiei acordate. Fiecare din proiectele selectate vor fi aprobate printr-o decizie particulară.

          Primăria Albă Iulia a propus achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului, inclusiv servicii de asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice. S-a urmărit conectarea la infrastructură broadband (acolo unde nu există şi este necesară pentru implementarea proiectului); achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe software necesare pentru realizarea proiectului; achiziţionarea serviciilor de dezvoltare şi implementarea soluţiilor software şi integrarea aplicaţiilor folosite (pentru proiectele integrate) respectând etapele clare de dezvoltare a proiectului: analiza cerinţelor, proiectare, implementare şi testare – activitate obligatorie. 
 
 
 
 
 

Bibliografie 
 
 

• Andreea Postelnicu, Onela Oană, Ilie Drăgan, Florentina Moiseanu, Cezarina Fălan ,,Elaborarea proiectelor cu finanţare din fondurile structurale pentru IMM-uri’’ , Editura Contaplus, 2007

 

• Vasile Ciocan, Liviu Taut, Nuna Emil ,, Drept european. Instituţii europene.Politici europene.Fonduri structurale”, Editura GrafNet, 2007

 

• Competitiveness, sustainable development and cohesion în Europe. From Lisbon to Gothenburg. European Commission, Directorate - General for Regional Policy, Brussels, 2003

 

• Alina Bargaoanu, ,,Fondurile europene. Strategii de promovare şi utilizare’’,  Editura Tritonic, 2009

 

• Aida Catana, ,,Fonduri Structurale pentru administraţia publică”, Editura Contaplus, Bucureşti, 2008.

 

• Ilie Drăgan, ,,Elaborarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene”, Editura ContaPlus, Bucureşti, 2008.

 
 

• Emilian M. Dobrescu, ,,Fonduri structurale”, Editura Eurolobby, Bucureşti, 2008.

 

• Gabriela Meşniţa, ,,Fonduri europene pentru România, în perioada 2007 – 2013’’ Editura  Sedcom Libris, 2007;

 

• Cadrul Naţional Strategic de Referinţă , 2007-2013

 

• Ghidul Solicitantului, măsura 3.1.1 AM POS CCE

 

• www.minind.ro  - Fonduri Structurale

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

ANEXA I

Cerere de finanţare

INSTRUMENTELE  STRUCTURALE  ALE  UE 
FORMULAR  PENTRU  PROGRAMUL  OPERAŢIONAL  SECTORIAL 
CREŞTEREA  COMPETITIVITĂŢII  ECONOMICE 

 

INFORMAŢII PRIVIND TIPUL ASISTENŢEI FINANCIARE NERAMBURSABILE SOLICITATE

Tipul asistenţei comunitare nerambursabile: FEDR 

1. INFORMAŢII PRIVIND SOLICITANTUL

 

Se bifează  cu X căsuţa corespunzătoare.

* Conform datelor din situaţiile financiare aferente exerciţiului financiar corespunzător anului anterior.