Автор работы: Пользователь скрыл имя, 25 Декабря 2012 в 22:29, курсовая работа
Evaluarea consta în exprimarea valorica a mijloacelor, proceselor, fondurilor si rezultatelor financiare ale întreprinderii.cronologic, evaluarea premerge înregistrarea în contabilitate a operatiilor economice.
Dezvoltarea pietei imobiliare în Republica Moldova în mare masura depinde de elaborarea si implementarea în practica a unui sistem de evaluare a bunurilor imobiliare.Partea metodologica a acestui sistem include principiile, metodele si procedurile de evaluare care pâna la etapa de tranzitie a economiei erau cu totul altele.
Introducere………………………………………………………………………………………4
Capitolul I. Resursele umane ale intreprinderii.
Principii generale ale sistemului de salarizare ………………………………………………6
Formele de salarizare ………………………………………………………………………..8
Sistemul de adausuri si premii la salarii …………………………………………………….10
Determinareea costului utilizarii resurselor umane la intreprindere…………………………11
Eficienta utlizarii resurselor umane ........................................................................................15
Capitolul II. Mijloacele Fixe ale intreprinnderii.
2.1 Difinirea si clasificarea Mijloacelor Fixe …………………………………………………...17
2.2 Evidenta Mijloacelor Fixe …………………………………………………………………..19
2.3 Uzura Mijloacelor Fixe ……………………………………………………………………...20
2.4 Eficienta utilizarii Mijloacelor Fixe ………………………………………………………....22
Capitolul III. Mijloacele circulante.
3.1 Componenta si sursele de formare …………………………………………………………..23
3.2 Eficienta utilizarii Mijloacelor Circulante …………………………………………………...24
Capitolul IV. Costul productiei.
4.1 Componenta consumului si cheltuielilor …………………………………………………....25
4.2 Calculu costului de productie ……………………………………………………………….27
Capitolul V. Analiza eficientei utilizarii investiilor
5.1 Difinirea si clasificarea investiilor …………………………………………………………..29
5.2 Eficienta investitiei …………………………………………………………………………..31
5.3 Analiza proiectului …………………………………………………………………………..32
5.4 Analiza rentabiltatii intreprinderii …………………………………………………………...34
5.5 Repartizarea profitului interprinderii ………………………………………………………..35
Bibliografie………………………………………………………………………………………37
Anexe …………………..……………………………………………………………………38-45
1) reţeaua tarifară pentru muncitorii din unităţile cu autonomie financiară (tab.2).
2) categoriile de salarizare ale Reţelei tarifare unice de salarizare (RTUS).
3) coeficienţii de complexitate.
4) coeficienţii de multiplicitate.
5) categoria de calificare sin conditii de salarizare pentru muncitorii din transportul auto.
6) lista adaosurilor şi sporurilor la salariu.
7) regulamentul privind salarizarea ucenicilor în perioada de instruire profesională.
Incepind cu 1 februarie 2010 conform hotaririi cu privire la cuantuum garantat al salariului in sectorul real: constituie 6,51 lei/ora sau 1100 lei/luna. Programul de lucru pe luna constituie 169 ore.
Conform legii numarul 335 din 23.12.2005, cu privire la salarizare in sectroul bugetarreglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilorpersonalului din autorităţile administraţiei publice, instituţiile şiorganizaţiile finanţate de le bugetul public naţional.
Salariile personalului din unităţile bugetare cuprind:
FS= 100- (MF+ MC+ Cmat+ Crep)
Unde: FS – fondul anual de salarizare
MC- mijloace circulante
Cmat- cheltuieli materiale
Crep- cheltuieli reparatii
FS= 100- (34+ 11+ 12+ 3) = 40%
FS= 40% * 10 127 = 4050,8mii lei
FSpa= 4050,8 * 0.2 = 810,16 mii lei
FSpo= 4050,8 * 0.8 = 3240,64mii lei
FSse= 3240,64* 0,50 = 1620,32mii lei
FSext= 3240,64* 0.15 = 486,10 mii lei
FSsi= 3240,64* 0.25 = 810,16mii lei
FSol= 3240,64* 0.1 = 324,06mii lei
FSpa= 810,16 / 12 = 67,51 mii lei
FSse= 1620,32/ 12 = 135,03 mii lei
FSext = 486,10 / 12 = 40,51 mii lei
FSsi = 810,16/ 12 = 67,51 mii lei
FSol= 324,06 / 12 = 27,01 mii lei
Functia Categoria Media
Director 15-17 16
Contabil 7-14 10
Secretar 4-5 5
Sofer 4-5 4
Agent de paza 2-3 3
Deridicatoare 2-3 3
Functia Categoria Media
Evaluator 8-14 14
Experti tehnici 9-15 13
Agent imobiliar 7-10 9
Estimator licitatii 7-10 8
K=Categ I unitati autonom financiare/ Categ I de sala unitati bugetare=1100/600= 1.83
Functia |
Cat RTUS |
RTUS. Unit. Bug. |
Kua |
grila. Unit. Auton. Finan. |
Director |
16 (15-17) |
900- 1200 |
1.83 |
1647-2196 |
Contabili |
10 (7-14) |
760-1015 |
1.83 |
1391-1157 |
Secretari |
5 (4-5) |
660-880 |
1.83 |
1208-1610 |
Soferi |
4 (3-5) |
640-855 |
1.83 |
1171.2-1564.65 |
Agent paza |
3 (2-3) |
620-830 |
1.83 |
1134.6-1518.9 |
Deridicatoare |
3(2-3) |
620-830 |
1.83 |
1134.6-1518.9 |
Nr. |
Functia |
Categoria RTUS |
RTUS unit. Buget. |
Kua |
Glila unitati auton. Financiara | ||
de la |
pina la |
de la |
pina la | ||||
1 |
Evaluatori |
14 |
840 |
1120 |
1.83 |
1537.2 |
2049.6 |
2 |
Experti tehnici |
13 |
820 |
1090 |
1.83 |
1500.6 |
1994.7 |
3 |
Serv. Intermediere |
9 |
740 |
990 |
1.83 |
1354.2 |
1811.7 |
4 |
Org. licitatii |
8 |
720 |
960 |
1.83 |
1317.6 |
1756.8 |
FSeval= 110000 / 5500 = 20 persoane
FSext = 20600 / 5000 = 4 persoane
FSserint = 33000/3000 = 11 persoane
FSol = 39000 / 3000 = 13 persoane
Tabelul nr. 4
Functia |
Cat RTUS |
RTUS. Unit. Bug. |
Kua |
grila. Unit. Auton. Finan. |
Coef. De multiplicita |
grila. Unit. Auton. Fin. |
Salariu (lei) |
Director |
16 (15-17) |
900- 1200 |
1.83 |
1647-2196 |
6.00 |
9882- 13176 |
12000.00 |
Contabili |
10 (7-14) |
760-1015 |
1.83 |
1391-1157 |
3.00 |
4173-5571 |
5000.00 |
Secretari |
5 (4-5) |
660-880 |
1.83 |
1208-1610 |
2.00 |
2416-3221 |
2700.00 |
Soferi |
4 (3-5) |
640-855 |
1.83 |
1171.2-1564.65 |
1.00 |
1171-1563 |
1400.00 |
Agent paza |
3 (2-3) |
620-830 |
1.83 |
1134.6-1518.9 |
2.00 |
2240-3030 |
2500.00 |
Deridicatoare |
3(2-3) |
620-830 |
1.83 |
1134.6-1518.9 |
1.00 |
1135-1519 |
1300.00 |
Tabelul nr. 5
Nr |
Functia |
Nr. Persoane |
Categoria Salarizarii |
RTUS unit. Bug. |
Kua |
km |
Grila salarii unitati Autonomie Financiara |
Salariu lunar |
Salariu lunar total | ||
de la |
pina la |
de la |
pina la |
||||||||
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
1 |
Evaluatori |
20 |
|||||||||
Sef sectie |
1 |
18 |
1000 |
1330 |
1.83 |
4 |
7320 |
9735.6 |
9000 |
9000 | |
Coordonator |
4 |
13 |
820 |
1090 |
1.83 |
4 |
6002 |
7978.8 |
6500 |
26000 | |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
Categoria 1 |
6 |
12 |
800 |
1065 |
1.83 |
3 |
4392 |
5846.85 |
5000 |
30000 | |
Categoria 2 |
6 |
10 |
760 |
1015 |
1.83 |
3 |
4172 |
5572.35 |
4500 |
27000 | |
fara categ |
3 |
8 |
720 |
960 |
1.83 |
2 |
2635 |
3513.6 |
3200 |
9600 | |
2 |
Experti tehnici |
4 |
|||||||||
Sef sectie |
1 |
15 |
870 |
1160 |
1.83 |
4 |
6368 |
8491.2 |
7000 |
7000 | |
Coordonator |
2 |
13 |
820 |
1090 |
1.83 |
4 |
6002 |
7978.8 |
6500 |
13000 | |
categoria 1 |
1 |
10 |
760 |
1015 |
1.83 |
2 |
2782 |
3714.9 |
3500 |
3500 | |
3 |
Servicii intermediere |
11 |
|||||||||
Sef sectie |
1 |
17 |
990 |
1260 |
1.83 |
4 |
7247 |
9223.2 |
7000 |
7000 | |
Agenti imobiliari |
10 |
8 |
720 |
960 |
1.83 |
2 |
2635 |
3513.6 |
2700 |
27000 | |
4 |
Organizare licitatii |
13 |
|||||||||
Sef sectie |
1 |
17 |
950 |
1260 |
1.83 |
4 |
6954 |
9223.2 |
7000 |
7000 | |
Estimatori licitatii |
10 |
8 |
720 |
960 |
1.83 |
2 |
2635 |
3513.6 |
2800 |
28000 | |
Jurist |
2 |
12 |
800 |
1065 |
1.83 |
3 |
4392 |
5846.85 |
4700 |
9400 | |
Total |
203500 |
CAS= 23% PSpo= 0.23* 203,5*12 = 561,66 mii lei
CAM = 3.5% PSpo= 0.035 * 203,5*12 = 85,47 mii lei
Productivitatea muncii reprezintă rodnicia sau eficienţamuncii in procesul de producţie. Aceasta se exprimă prin cantitateade produse obţinute cu un anumit consum de muncă. Creşterea
productivităţii muncii reprezintă procesul prin care acelaşi volumde muncă socială se concretizează intr-un volum sporit de bunurimateriale.
Determinarea justă a nivelului productivităţii munciireprezintă o condiţie necesară pentru planificarea şi apreciereaeficienţei activităţii economice, pentru scoaterea la iveală arezervelor şi pentru creşterea in continuare a productivităţii muncii.
Pentru realizarea oricărui proces de producţie sunt necesareresurse, şi anume: resurse tehnice, resurse materiale, forţa demuncă (resurse umane).Resursele tehnice reprezintă prin sine active materiale petermen lung (fondurile fixe).
Mijloace fixe sunt active materiale (mijloace de muncă), al căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3000 lei) şi care sunt prevăzute pentru utilizare pe o durată mai mare de un an in activităţile de producere, comerciale şi de altă natură.
Fondurile fixe– reprezintă totalitatea valorilor materiale,care au durata indelungată de funcţionare utilă. Mijloacele fixe –reprezintă exprimarea bănească a fondurilor fixe.
Spre deosebire de activele materiale - activele nematerialereprezintă active nepecuniare, care nu au formă materială,controlate de intreprindere şi utilizate mai mult de un an inactivităţile de producere, comerciale şi de altă natură, precum şipentru darea in folosinţă persoanelor fizice şi juridice (brevete,licenţe, embleme comerciale, know how, programe informatice,drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung, drepturide autor etc.).
Obiectele se consideră incluse in componenţa mijloacelorfixe din momentul punerii lor in funcţiune in baza documentelorperfectate in modul cuvenit. Unitatea de evidenţă a mijloacelor fixeeste obiectul de inventar.
Mijloacele fixe se clasifică in:
Mijloacele fixe productive participă in procesul de producţieşi se impart in două grupe:
Mijloacele fixe productive active joacă un rol predominantin eficienţa utilizării mijloacelor fixe productive.Mijloacele fixe cu destinaţie neproductivă participă ladeservirea salariaţilor intreprinderii (case de locuit, obiecte cudestinaţie medicală şi social-cuturală).
In cadrul fiecărei ramuri a economiei naţionale mijloacelefixe se impart in următoarele grupuri:
Clădirile se impart in clădiri construite din:
- beton armat cu rezistenţă sporită;
- blocuri de piatră cu mortar din ciment;
- cărămidă arsă, piatră cioplită, blocuri din călcar tăiat;
- blocuri uşoare fără schelet;
- lemn, argilă etc.
- construcţii subterane (pereţi-sprijin, tuneluri şi canale,fintini, sonde etc.);
- construcţii in formă de rezervoare (rezervoare pentrudepozitarea produselor petroliere, turnuri de apă etc.);
- construcţii terestre (drumuri auto şi căi ferate, terenurisportive, estacade etc.);
- construcţii de inălţime (coşuri de fum, antene etc.);
- construcţii hidrotehnice (baraje, canale de navigaţieetc.);
- alte construcţii.
- maşini şi unelte de forţă;
- maşini şi unelte de lucru;
- aparate şi instalaţii de măsurare;
- tehnica de calcul;
- alte maşini şi utilaje, inclusiv automate.
- transport feroviar;
- transport auto;
- transport aerian;
- transport naval.
- plantaţiile de pomi fructiferi de toate speciile;
- plantaţiile viticole;
- spaţiile verzi şi plantaţiile decorative;
- gardurile vii;
- plantaţiile din grădinile botanice.
2.2 Evidenta mijloacelor fixe
Evaluarea mijloacelor fixe este necesară pentru planificareavalorii lor, determinarea corectă a uzurii lor, precum şi pentrucalculul indicatorilor eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
Se distingdiferite tipuri de valoare a mijloacelor fixe: valoare de intrare,valoare de bilanţ, valoare corectată, valoare reevaluată, valoarerămasă.Obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea deintrare a acestuia.
Valoarea de intrare a obiectului activelor materiale petermen lung constă din valoarea de cumpărare, inclusiv taxelevamale şi taxele pentru import, impozitele pentru obiectelecumpărate, prevăzute de legislaţie, cheltuieli de aducere a activuluiachiziţionat in starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui.Cheltuieli de aducere a activului in starea de lucru cuprind:
- cheltuielile pentru pregătirea terenului deconstrucţie;
- cheltuielile de transport şi achiziţionare;
- cheltuielile de montaj, instalare;
- cheltuielile de salarizare a specialiştilor, de exemplu,a arhitecţilor şi inginerilor.
Valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe reprezintă valoareade intrare (Vin), corectată cu uzura acumulată (Ua). La dataintocmirii bilanţului contabil activele materiale pe termen lung suntevaluate după valoarea de bilanţ (Vb) :
Vb = Vin - Ua, (1)
Valoarea corectată a mijloacelor fixe reprezintă valoareamijloacelor fixe, determinată după efectuarea investiţiilor capitalulterioare in cazul ameliorării stării activelor.
Valoarea reevaluată reprezintă valoarea activelormateriale determinată ca urmare a reevaluării acestora (valoareaactivelor materiale pe termen lung, create (procurate) in anii trecuţi,iar evaluate in preţuri curente).
Valoarea rămasă – suma netă (valoarea bunurilormateriale utilizabile), pe care intreprinderea prevede să o obţină laexpirarea duratei de utilizare a activului (subansamblurile, piese decompletare, elemente de construcţii, noduri utilizabile etc).
Mijloace fixe sunt active materiale (mijloace de muncă), al
căror preţ unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3000 lei)
şi care sunt prevăzute pentru utilizare pe o durată mai mare de un
an in activităţile de producere, comerciale şi de altă natură.
Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematicăa valorii uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei defuncţionare utilă.
Distingem uzura fizică şi uzura morală.Durata fizică de serviciu este perioada calculată pentruuzura fizică a activului, inclusiv perioada pană cand devineinutilizabil.